Marmura extrasă din fosta carieră de marmură a satului Alun este asemănătoare cu marmura de Carrara.

Cum? Da, în județul Hunedoara. Mai merită să știi că a fost folosită la construirea Casei Poporului din Bucureşti dar şi pentru construirea unui alt momument unicat în ţară: biserica de marmură. Aceasta a fost ridicată doar în 2 ani, între 1937-1939.

Satul Alun, o aşezare cu zeci de case pustii, cu fundaţii de marmură, cu un drum şi o biserică de marmură, îşi datorează faima carierei de la marginea lui.

Satul Alun este unic în lume prin biserica, drumul şi cele câteva zeci de gospodării, acum pustii, în construcţia cărora marmura adusă de la cariera din vecinătate a fost folosită din abundenţă.

Istoria carierei de marmură din satul Alun a început în secolul al XIX-lea, în vremea când Ţinutul Pădurenilor devenise o zonă de interes deosebit pentru statul austro-ungar, datorită bogatelor sale zăcăminte de fier şi a întinderilor de pădure.

Minele de fier şi carierele de piatră şi de marmură din Ţinutul Pădurenilor au început să se dezvolte odată cu construcţia drumurilor, a unei unei reţele de funiculare cu o lungime de peste 70 de kilometri şi, de la începutul anilor 1900, a căii ferate miniere Hunedoara – Govăjdia – Ghelari.

Din apropierea Furnalului de la Govăjdia, unde se afla staţia finală a căii ferate, mai multe drumuri anevoioase urcau spre satele Plop, Ghelari, Ruda, Poieniţa Voinii, Bunila, Vadu Dobrii sau se strecurau pe valea Runcului spre Runcu Mare.

Alun, satul izolat clădit din marmură

Unul dintre ele ajungea la Alun, o aşezare aflată pe un versant izolat, care a început să prospere la începutul secolului trecut datorită carierei de marmură din vecinătatea sa. Marmura de Alun a fost exploatată la început de statul austro-ungar şi apoi de fraţii italieni Roja, patronii unor ateliere de prelucrare a marmurei din Arad. Localnicii au profitat şi ei din plin de carieră.

Satul Alun s-a mărit la peste 100 de familii, iar oamenii din întreaga zonă a Ghelariului, Bunilei şi Alunului au început să îşi ridice casele şi grajdurile folosind din abundenţă marmura locală. Mai târziu, în anii ´30, în Alun a fost clădită şi biserica de marmură, a doua din sat după cea veche de peste trei secole, ridicată de lemn. Ambele sunt monumente istorice, bine conservate şi impresionează prin unicitatea lor. Bisericile din Ruda şi Ghelari şi catedrala din centrul vechi al Hunedoarei au fost clădite, de asemenea, cu marmură de Alun.

Mai poţi vizita în zonă: Muzeul Memorial Drăgan Muntean şi ansamblul rural, ambele din satul Bunila.

Drumul de marmură din Satul Alun

Are o lungime de aproape 10 kilometri şi în întregime pavat cu marmură. Este unicat în România.