A fost capitala Daciei, după cucerirea romană. Din oraşul roman au mai rămas ruinele. Astăzi, Complexul Arheologic Ulpia Traiana Sarmisegetusa are un amfiteatru de aproximativ 5000 de locuri, spaţiile dedicate templelor, locuinţelor funcţionarilor şi multe altele.
Sarmizegetusa, comună în judeţul Hunedoara, alcătuită din 5 sate, situată în sud-vestul depresiunii Haţeg, la poalele de nord-est ale muntilor Ţarcu şi cele de sud-est ale munţilor Poiana Ruscăi, pe cursul superior al râului Breazova, în zona pasului Poarta de Fier a Transilvaniei, prin care se asigură legăturile rutieră si feroviară cu Banatul, este teritoriul unde au fost descoperite vestigiile oraşului roman cu rang de colonie, Colonia Dacică, întemeiat în anii 108 – 110 de către Decimus Terentius Scaurianus, în numele împaratului Traian, pe locul unde existase tabăra Legiunii a V-a Macedonica, imediat dupa victoria armatelor romane asupra dacilor si constituirea provinciei romane Dacia.
Colonizat ulterior cu veterani romani (deductio veteranorum) care participaseră la războiele de cucerire a Daciei, oraşul a devenit capitala provinciei romane Dacia. Aici se aflau sediul guvernatorului provinciei, al aparatului administrativ, fiscal, militar, economic şi religios. În timpul împăratului Hadrian (117-138), Sarmizegetusa a luat numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, căruia i se va adăuga în perioada 222-235 epitetul de metropolis. Semnificaţia numelui Sarmizegetusa nu se cunoaşte cu exactitate, cel mai probabil o ipoteză ar fi accea a compunerii numelui din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălţime) şi zeget (palisadă, gard, cetate), el ar fi însemnat: „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”. Cu timpul, numele oraşului roman întemeiat de Traian se simplifică în acela de Colonia Sarmizegetusa.
În centrul oraşului, în jurul unei pieţe pavate cu lespezi de calcar, existau Palatul Augustaliilor, Forul, clădiri administrative şi locuinţe particulare, iar în afara zidului de incintă au fost identificate edificiul termal, vestigiile unor villae suburbane şi ale amfiteatrului roman. Aflat la 125 m spre nord de incinta oraşului, amfiteatrul roman avea o formă elipsoidală, cu axele în lungime de 88, respectiv 99 m, cu 12 părţi de acces la tribune şi cu o arenă de 66 m x 47m.
În afara zidurilor oraşului existau cuptoare de ars cărămida şi necropola aşezării, în cadrul căreia a fost identificat Mausoleul Aureliilor (un tumul cu soclu de piatră, stelă şi altar pentru sacrificii funerare şi cu un cavou din zidărie de cărămidă. La sud au fost descoperite un mare număr de morminte şi cele mai numeroase inscripţii din Dacia, cu referiri la monumente, temple, administraţia oraşului. Printre cele mai interesante descoperiri se numără: statuile votive ale lui Jupiter şi Higeea, reliefuri ale Cavalerului Trac, ale Dianei, ale Cavalerilor Danubieni, capul unei statui din bronz reprezentând pe împăratul Traian, busturi ale lui Marte, Minerva, numeroase medalioane, fibule, ceramică, sticlărie. Vestigiile descoperite confirmă faptul că aşezarea a continuat să existe şi după abandonarea provinciei Dacia de către romani până în cursul secolului IV.
Sarmizegetusa poate fi abordată folosind fie DN 68 Haţeg – Caransebeş, fie calea ferată Petroşani – Subcetate sau Simeria – Subcetate. În nord – vestul coloniei Ulpia, pe partea opusă a DN 68 există un muzeu arheologic al fostei colonii în care sunt expuse obiecte aparţinând coloniei: monede, pietre de mormânt, stele şi altare funerare, inscripţii, statuile votive ale lui Iupiter şi Higeea, reliefuri ale Cavalerului Trac, ale Dianei, ale Cavalerilor Danubieni, capete de statui de bronz, busturi ale lui Marte, Minerva, medalioane, fibule, mozaicuri, obiecte de argint şi bronz, ceramică, sticlărie, precum şi capul unei statui de bronz reprezentând pe împăratul Traian.
Muzeul, inaugurat la 9 august 1982, are o expoziţie permanentă ce ocupă patru săli la parter şi cinci săli la etaj. La parter mai există o sală care e destinată expoziţiilor temporare. Câteva piese sunt expuse şi în curtea şi cerdacul muzeului. Multe dintre piesele descoperite la Ulpia Traiana sunt expuse în muzee sau colecţii din ţară: Muzeul Naţional de istorie din Bucureşti, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj Napoca, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Brukenthal Sibiu etc.
Mai poţi vizita: Muzeul de Arheologie Sarmisegetusa, Legendarium, Muzeul satului Haţegan şi Tăul fără fund din Peşteana.
